De ce este important să ne cunoaștem nivelul colesterolului?

Colesterolul crescut (hiperlipidemia) este unul dintre cei mai importanți, dar modificabili factori de risc în apariția bolilor cardiovasculare. Colesterolul crescut este adesea asimptomatic, astfel că poate fi depistat doar prin analize de laborator.

Iată cele mai importante motive pentru care merită verificat:

1. Pericole ascunse (Lipsa simptomelor)
Colesterolul crescut nu provoacă durere sau simptome vizibile până când nu apare o problemă gravă. Între timp, excesul de colesterol se depune pe pereții vaselor de sânge, formând plăci care duc la îngustarea arterelor și la ateroscleroză.

2. Prevenirea bolilor grave
Cunoscând nivelul crescut al colesterolului, poți lua măsuri pentru prevenirea următoarelor afecțiuni care pot pune viața în pericol:

• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral (hemoragie cerebrală / infarct cerebral)
• Boli arteriale periferice (îngustarea arterelor membrelor)

3. Diferențierea tipurilor de colesterol
Nu tot colesterolul este „rău”. Este important să cunoști proporțiile:

• LDL („colesterolul rău”): Dacă este prea mare, se depune în vasele de sânge.
• HDL („colesterolul bun”): Transportă excesul de colesterol înapoi la ficat; un nivel crescut are efect protector.
• Trigliceride: Un alt tip de grăsime din sânge, al cărei nivel crescut este, de asemenea, riscant.

4. Intervenție la timp
Dacă știi că valorile tale sunt crescute, poți reduce riscul apariției complicațiilor prin schimbări ale stilului de viață (dietă, mișcare) sau cu ajutor medical.

Când și cât de des trebuie verificat?

• De la 20 de ani: O dată la cinci ani, ca parte a analizelor uzuale de sânge.
• De la 30 de ani: Se recomandă verificare anuală.
• În prezența factorilor de risc: Fumat, diabet, obezitate sau antecedente familiale de boli cardiovasculare necesită controale mai frecvente.

Ce poate cauza creșterea colesterolului?

Nivelul crescut al colesterolului poate fi determinat de factori genetici, boli dobândite și stil de viață nesănătos.

Factorii genetici includ modificări ale proteinelor care formează lipoproteinele. Dacă în familie există cazuri de colesterol crescut sau boli cardiovasculare, riscul este mai mare.

În perioada menopauzei, la multe femei colesterolul crește chiar și fără un stil de viață nesănătos.

Pe lângă factorii genetici, pot contribui:

• boli renale și hepatice
• hipotiroidism
• diabet
• anumite medicamente

Chiar și în absența acestor factori, un stil de viață sedentar și aportul caloric excesiv pot duce la creșterea valorilor. Plăcile aterosclerotice încep să se formeze încă din tinerețe la persoanele predispuse, iar depunerile deja formate nu sunt reversibile. De aceea este importantă adoptarea timpurie a unui stil de viață sănătos.

Factori predispozanți

Verificați mai des nivelul colesterolului dacă:

• există boli coronariene în familie,
• există și alte persoane din familie cu colesterol crescut,
• aveți hipertensiune arterială,
• sunteți la menopauză sau aveți peste 40 de ani,
• aveți boli hepatice sau renale,
• aveți diabet sau hipotiroidism,
• sunteți supraponderal(ă),
• aveți un stil de viață nesănătos

Dacă mai mulți dintre acești factori sunt valabili, aparțineți unui grup cu risc crescut.

Și la vârste tinere trebuie verificat colesterolul

Persoanele care au încă din tinerețe valori crescute ale LDL, VLDL, colesterolului total sau trigliceridelor necesită neapărat tratament. De-a lungul anilor se acumulează leziunile provocate de depunerile de grăsimi în pereții vaselor de sânge.

La persoanele cu valori crescute ale grăsimilor din sânge încă din tinerețe, riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mult mai mare decât la cei la care valorile cresc doar la vârste înaintate. Totuși, și în acest din urmă grup riscul este mai mare decât la cei cu valori normale.

Este important de clarificat faptul că nivelul HDL face parte din valorile lipidelor din sânge, însă acesta este „colesterolul bun”, care contribuie la protejarea pereților vaselor prin transportarea colesterolului din vase înapoi la ficat, unde este degradat. Prin urmare, un nivel scăzut de HDL crește riscul de ateroscleroză și de boli cardiovasculare. Atunci când vorbim despre efectele dăunătoare ale valorilor crescute ale lipidelor din sânge, ne referim la LDL, VLDL, colesterol total sau trigliceride crescute, nu la HDL, deoarece în cazul acestuia nivelul prea scăzut este cel problematic.

Colesterolul crescut în tinerețe este foarte periculos, putând fi comparat cu efectele nocive ale fumatului: cu cât începe mai devreme (cu cât o persoană fumează mai multe țigări de-a lungul vieții), cu atât riscul individual este mai mare. Cu cât colesterolul crescut apare mai devreme, cu atât începe mai devreme să afecteze în mod dăunător pereții vaselor de sânge. De aceea este atât de importantă depistarea precoce și tratamentul adecvat cât mai rapid.

Măsurarea nivelului colesterolului la tineri

Nivelul crescut al colesterolului poate apărea și la tineri. Valoarea critică de peste 240 mg/dl (6,2 mmol/l) este prezentă la aproximativ 5% dintre persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani și la 14% dintre cele cu vârste între 30 și 40 de ani.

Colesterolul crescut poate fi consecința unui stil de viață nesănătos, însă în multe cazuri acesta reprezintă doar unul dintre factorii de risc. Frecvent, mai ales atunci când apare la vârste tinere, există și cauze genetice în spate. Hipercolesterolemia la tineri rămâne adesea nediagnosticată. Din acest motiv, medicii recomandă ca și persoanele tinere să participe la screening, chiar dacă aparent sunt complet sănătoase.

Dacă la un tânăr se măsoară un nivel al LDL-colesterolului peste 190 mg/dl (4,9 mmol/l), este recomandată investigarea posibilelor mutații genetice asociate. De asemenea, rudele de gradul I — părinți, copii, frați — ar trebui testate și, dacă este necesar, tratate.

Opțiunile de tratament pentru colesterolul crescut

În prezent, sunt disponibile tot mai multe opțiuni terapeutice. Pentru scăderea nivelului colesterolului se utilizează, în general, statinele, însă acestea nu sunt potrivite pentru toți pacienții. În astfel de situații există alternative terapeutice.

Există medicamente care împiedică absorbția colesterolului provenit din alimentație la nivel intestinal. Acestea sunt foarte eficiente la unii pacienți, dar mai puțin la alții.

Cea mai nouă opțiune terapeutică este reprezentată de inhibitorii PCSK9. Aceștia determină ficatul să capteze o cantitate mai mare de LDL-colesterol din sânge. Substanța activă se administrează regulat, sub formă de injecție, și poate fi utilă pacienților la care metodele standard de tratament nu au dat rezultate satisfăcătoare.

Dacă hipercolesterolemia este ereditară

Hipercolesterolemia familială este consecința unei mutații genetice. Ca urmare, celulele organismului nu pot prelua eficient LDL-colesterolul, iar particulele de LDL continuă să circule în sânge și, în timp, se depun pe suprafața internă a pereților vasculari.

Consecința poate fi dezvoltarea aterosclerozei (arteriosclerozei), care la persoanele afectate poate apărea la o vârstă neobișnuit de tânără, chiar dacă acestea sunt suple, active fizic și au o alimentație sănătoasă. Aceste persoane sunt expuse riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral încă de la vârste tinere.

Există și tineri la care nivelul colesterolului este crescut din cauza unui stil de viață nesănătos. Totuși, posibilitatea unei cauze genetice poate fi exclusă doar prin testare genetică.

Colesterolul: riscul crește în perioada menopauzei

Multe femei consideră că bolile asociate colesterolului crescut, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, sunt în principal boli ale bărbaților. Până la vârsta de 50 de ani, aceste afecțiuni apar într-adevăr mai frecvent la bărbați. Însă, în perioada menopauzei, din cauza modificărilor hormonale, riscul femeilor ajunge la nivelul riscului bărbaților.

Climaxul, sau menopauza, are efecte variate asupra organismului feminin.

Scăderea nivelului de estrogen determină inițial dereglarea ciclului menstrual, apariția bufeurilor, transpirațiilor nocturne și a palpitațiilor.

În cazul unui deficit hormonal prelungit, ulterior menstruația încetează, apare uscăciunea vaginală, care poate fi urmată de infecții vaginale și urinare mai frecvente. Poate scădea libidoul, pot apărea modificări ale dispoziției, anxietate și tensiune în viața de zi cu zi, precum și tulburări de somn.

Se modifică și calitatea țesutului conjunctiv, astfel încât elasticitatea pielii și a articulațiilor scade. Din cauza riscului crescut de osteoporoză, fracturile devin mai frecvente.

Pe lângă toate aceste modificări, menopauza este adesea însoțită de creștere în greutate și de modificări ale nivelului colesterolului, ceea ce crește riscul numeroaselor boli cardiovasculare.

Modificarea colesterolului în menopauză

În perioada menopauzei, compoziția lipidelor din sânge se modifică într-un sens nefavorabil:

• nivelul HDL („colesterolul bun”) scade,
• nivelul LDL („colesterolul rău”) crește,
• nivelul trigliceridelor crește,
• valorile glicemiei pot crește.

Modificările evidențiate prin analizele de laborator duc treptat la deteriorarea stării vaselor de sânge, la dezvoltarea aterosclerozei și la creșterea tensiunii arteriale. Toate acestea reprezintă factori majori de risc pentru infarct miocardic și accident vascular cerebral.

La femeile tinere, estrogenul contribuie la menținerea unui echilibru sănătos între LDL și HDL. După vârsta de 50 de ani, când ovarele nu mai produc cantități suficiente de estrogen, femeile pierd acest avantaj, iar riscul de boli cardiovasculare ajunge la nivelul riscului la bărbați. În România, mortalitatea prin boli cardiovasculare este mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților.

Riscul bolilor cardiovasculare

Dacă factorii de risc cunoscuți nu sunt tratați corespunzător, în perioada menopauzei femeile au o probabilitate mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. Crește riscul de boală coronariană, accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și moarte subită cardiacă.

La femeile la care menopauza apare înainte de vârsta de 45 de ani (menopauză precoce), procesele care afectează vasele de sânge încep mai devreme, astfel încât riscul este și mai mare. Este important de știut că modificarea valorilor colesterolului poate începe chiar înainte de apariția altor simptome evidente ale menopauzei.

Potrivit unui studiu, greutatea corporală în sine nu reprezintă un factor de risc independent, ceea ce înseamnă că și femeile cu o constituție mai slabă care intră la menopauză pot avea valori crescute ale colesterolului. Explicația constă în faptul că la femeile supraponderale se măsoară mai frecvent un nivel mai ridicat de estrogen, care are un efect protector din perspectiva compoziției colesterolului.

Principalul mijloc de reducere a riscului îl reprezintă adoptarea unui stil de viață corect, alimentația sănătoasă și activitatea fizică regulată. Nivelul colesterolului și tensiunea arterială trebuie monitorizate periodic, iar dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, este justificată inițierea tratamentului medicamentos pentru scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale, în vederea prevenirii complicațiilor grave.